duminică, 3 martie 2013

San Francisco


Am ajuns la San Francisco la începutul lui decembrie, pe o vreme ploioasă și nu prea caldă, cumva opusul imaginii ”clasice” despre California. Am aflat că de fapt cam așa este de obicei iarna. Vara este foarte cald dar apa oceanului continuă să fie extrem de rece așa ca băile nu prea se fac acolo ci mai jos pe coasta Californiei, spre L.A.
Drumul de la aeroport la hotel a fost destul de rapid (doar vreo 20 minute), deși era în timpul săptămânii. Autostrăzi largi, pe alocuri supraetajate, dar cu asfaltul nu foarte bine întreținut – localnicii spun că din cauza deficitului enorm al Californiei, de multă vreme nu s-au mai făcut lucrări.

Orașul este mare și, cu excepția centrului financiar unde sunt blocuri mai înalte și câțiva zgârie-nori, este format din case și construcții cu 2-3 etaje, prin urmare este și destul de întins. Sunt multe străzi în pantă deoarece orașul este construit pe niște dealuri. Există un sistem special de tramvai, care a fost inaugurat acum mai bine de un secol, care funcționează și azi: vagoanele de tramvai nu au motor, ci exista un cablu intr-un șanț între șine de care acestea se ”agață” când vor să pornească. Cablul rulează permanent, pus în mișcare de niște motoare de la capetele liniei. Este destul de pitoresc și datorită modului de călătorie – pe niște trepte laterale – probabil merită încercat o dată (biletul e 6 dolari călătoria).
Am prins totuși și două zile însorite acolo, în care m-am plimbat un pic prin centru și un bun prieten mi-a arătat orașul (în general prin SUA fără mașină e cam complicat cu mobilitatea). În zona vechiului port există mai multe docuri transformate acum în locuri de agrement, cu restaurante și magazine. Am traversat celebrul pod Golden Gate pentru o priveliște panoramică foarte frumoasă a orașului, dar cea mai frumoasă panoramă a Golfului am văzut-o urcând în punctul numit ”Twin Peaks”, unde este un ”viewpoint” renumit.


Există un foarte extins cartier chinezesc (dacă am reținut bine, ar fi cea mai mare comunitate chinezească din afara Chinei acolo), dar și mulți italieni și destui sud-americani, este într-adevăr un oraș ”global”. Nu este în esență un oraș turistic, dar este interesant de văzut.



2 comentarii:

  1. Ca lumea...
    O remarca, referitor la comunitatea chinezeasca... Cand am fost in Japonia am citit in ghidurile de acolo ca cea mai mare comunitate chinezeasca din afara Chinei ar fi in Yokohama (de altfel am si vizitat chinatown-ul de acolo). Na, fiecare tara cu comunitatea ei :)

    RăspundețiȘtergere
  2. Imi doresc si eu sa ajung in America, intr-o vacanta. Din cate am vazut, tu ai fost de mai multe ori. Stii cumva sa-mi spui cat de scumpa e? de exemplu, cat ar costa sa inchiriezi o masina, cat costa benzina, cazarea, mancarea etc.

    Merci mult!

    RăspundețiȘtergere