Paris de noiembrie

Am fost câteva zile la Paris, pentru prima dată. Faptul că am avut foarte puţin timp pentru vizitat oraşul şi ploaia aproape continuă, din aceea măruntă şi tristă de noiembrie, au fost nişte bile negre pentru excursia acolo, dar nu şi pentru oraş - prima impresie, în ciuda vremii, a fost bună! Am găsit o adevărată metropolă, dar nu era atât de aglomerat încât să mi se pară apăsătoare, cu toate naţiile pământului - dar fără ca asta să mă facă să mă simt ameninţat (e adevărat că n-am fost prin suburbii), cu clădiri reprezentative şi cu inegalabilul (ca faimă cel puţin) Tour Eiffel.

Într-o seară (singura cu cer aproape senin) am pornit la colindat oraşul, de la Notre Dame am mers pe la Pompidou, către les Halles, apoi Louvre, Musee d'Orsay, am luat Champs Elysee-ul de la un capăt la celălalt (am remarcat cele mai extravagante magazine de maşini acolo! - în afară de obişnuitele magazine de haine şi parfumuri), apoi Arcul de Triumf, şi Tour Eiffel... Din păcate la turn am ajuns aproape de ora închiderii, nu se mai putea urca decât până la etajul 2 aşa că n-am urcat... Oricum, şi de jos este impresionantă acea încrengătură ordonată de bare metalice, într-adevăr o realizare remarcabilă.

Într-o altă zi (cu ploaie) am văzut Jardins de Luxembourg, de unde am continuat drumul pe jos pe tot felul de străduţe până la Sena, apoi am fost la Musee d'Orsay, o fostă gară transformată acum în muzeu. Construcţia în sine, cu modificarea recentă, este splendidă, iar exponatele - în mare parte pictură din perioada 1600-1900, mi-au plăcut şi ele foarte mult. În seara respectivă am fost şi la Sacre Coeur, pentru o privire de la înălţime asupra oraşului - într-adevăr frumoasă, în ciuda vântului puternic şi a ploii intermitente.

Încă un oraş adăugat pe lista locurilor în care vreau să revin! N-am văzut decât o infimă parte din tot ce ar fi de văzut la Paris, dar ce am văzut mi-a plăcut... Un ultim "sfat": dacă aveţi cu cine merge, nu mergeţi singuri la Paris!